Recent am împlinit un an de când m-am mutat “cu căţel şi cu purcel” la peste 4,000 de kilometri de România, în Orientul Mijlociu, într-o cultură cu totul nouă şi complet diferită de cea în care am trait toată viaţa mea. Şi poate de aceea, cărţile care au ca subiect poveşti din partea aceasta a lumii îmi trezesc interesul mai mult ca altele şi ating cumva o coardă sensibilă.
“Apicultorul din Alep” este o carte pe care o citeşti cu sufletul. Este o poveste despre dragoste şi familie, despre pierdere şi trauma, despre dezrădăcinare. Dar este în primul rând despre întuneric şi lumină şi speranţa într-un viitor mai bun atunci când totul pare pierdut.
Poveştile despre imigranţii din zonele de război nu sunt niciodată poveşti uşoare – nimeni până la urmă nu îşi părăseşte ţara dacă acolo îi este bine – nimeni nu îşi doreşte un nou “acasă”.
Pentru Nuri şi Afra – Alep, un oraş din Siria, este acasă. Este locul unde Nuri şi-a găsit chemarea – îngrijind stupii de albine împreună cu Mustafa, vărul lui şi unde Afra pictează peisaje care par să prindă viaţă singure.
Dar războiul şi ororile lui este cel care le răpeşte liniştea, le răpeşte unicul copil, le distruge oraşul şi viitorul. Cu mare greutate cei doi se hotăresc să emigreze către vestul Europei, departe de distrugerile si coşmarurile din Alep.
Cei doi pornesc către Marea Britanie într-o călătorie imposibilă, presărată cu pericole şi drame de neimaginat. O călătorie de coşmar pentru o rază de speranţă, pentru o viaţă reclădită.
“Apicultorul din Alep” nu este o carte uşoară şi povestea este greu de digerat. Dar este o carte care merită citită pentru că te face să apreciezi lucrurile simple din viaţă pe care noi le luăm ca atare şi nu întotdeauna le apreciem la justa lor valoare.
“Dar este faţa Afrei care mă readuce la viaţă, stând aici, în grădina minusculă, aşa cum stătea în curtea lui Mustafa din Alep, ochii ei atât de plini de tristeţe şi speranţă, atât de plini de întuneric şi lumină. Se uită la ceva. Printre florile de cireş, pe o ramură, sunt trei ciocănitori hoopoe, verificând împrejurimile, cu maiestuoasa lor coroană de pene şi ciocurile lor curbate si aripile lor vărgate. Iată-le aici, păsări migrante din est, în acest mic oraş de la mare. ‘Le vezi?’ o aud spunând. ‘Au venit să ne caute!’ Ne uităm cu toţii în sus acum şi, dintr-o dată, îşi deschid aripile negre cu alb si îşi iau zborul către cerul infinit.”
Vă urez o săptămână bună, alături de o carte bună!
Cu drag, Gabi
Aprecierea mea:
Despre autoare
Cartea “Apicultorul din Alep” s-a născut în urma perioadei pe care Christy Lefteri a petrecut-o ca voluntar UNICEF în centrele de refugiaţi din Atena, Grecia. Ea însăşi fata unor emigranţi ciprioţi în Marea Britanie, Christy Lefteri este lector la Universitatea Brunel din UK.
(Titlu în original: “The Beekeeper of Aleppo”)
Autor: Christy Lefteri
Anul apariţiei: 2020
Editura: Litera
Gen: Beletristică, Ficţiune contemporană
