Primele analize pe care ți le recomandă medicul specialist în infertilitate și ce pot depista ele este un articol extrem de folositor pentru cei la inceputul drumului către a deveni parinți. Așa cum ne-am obișnuit deja, Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate ne ajută cu din nou cu informații extrem de valoroase.
Dacă ai sub 35 de ani și incercați de peste un an sa aveți copii sau aveți peste 35 de ani și incercați de 6 luni și nu ați reușit este cazul să mergeți la medicul specialist în infertilitate. Primul pas pe care îl veți face va fi un set de analize.
“Dacă tu și partenerul încercați să aveți un copil dar încă nu ați reușit, probabil că ați început să vă puneți întrebarea dacă nu cumva ar trebui să vă adresați unui specialist în infertilitate. Răspunsul este „Da” dacă acest lucru nu s-a întâmplat deși ați avut raporturi sexuale regulate și neprotejate timp de 12 luni. Asta în cazul în care partenerii au vârste sub 35 de ani. În cazul în care vârstele celor doi sunt peste 35 de ani, „termenul” se reduce la numai 6 luni.
Desigur, niciunul dintre cei doi parteneri nu știe din ce cauză nu se poate obține o sarcină. Care dintre ei are probleme care împiedică acest lucru. Nici medicul nu știe, de aceea va dori ca la prima consultație să fie prezenți amândoi. Și, deasemenea, ambilor le va recomanda efectuarea de analize și teste care să descopere cauza infertilității.
Prima etapă a întâlnirii este reprezentată de discuția sinceră dintre specialistul în infertilitate și cei doi parteneri, în cadrul căreia acesta va pune întrebări cu privire la istoricul medical dar și la stilul de viață. După care va începe să investigheze pentru depistarea problemei (sau problemelor) care provoacă infertilitatea, folosind o varietate de analize și investigații. Iată care sunt acestea și ce pot ele depista:
Primele analize infertilitate
Test Babeș-Papanicolau
Despre acest test se știe că în principal este folosit în screeningul cancerului de col uterin sau cervical, identificând precoce modificări ale celulelor de la nivelul colului uterin, înainte ca acestea să se transforme în celule canceroase. Însă, totodată, testul este folosit și pentru a descoperi semne ale unor infecții în această zonă, respectiv boli cu transmitere sexuală, care pot interfera cu fertilitatea.
Profil hormonal complet
Practic e vorba despre o analiză din sânge care are în vedere valorile hormonului luteinizant (LH), hormonului foliculostimulant (FSH), estradiolului, progesteronului, prolactinei, hormonului de stimulare tiroidiană (TSH), triiodotironinei (T3) și tiroxinei (FreeT4).
Un nivel ridicat, peste valorile de referință, al hormonului luteinizant (LH), poate indica o disfuncție a glandei pituitare, sindrom al ovarelor polichistice sau chiar menopauză. Nivelul scăzut al acestui hormon poate însemna că ar putea fi vorba despre o disfuncție a glandei pituitare dar și de anorexie sau malnutriție.
În ceea ce privește hormonul foliculostimulant (FSH), un nivel crescut al acestuia indică la femei menopauza (inclusiv cea precoce), sindromul Turner sau prezența unor tumori la nivelul glandei pituitare. În schimb, un nivel scăzut poate arăta că ovarele nu produc ovocite iar glanda pituitară și hipotalamusul nu produc cantitățile normale de hormoni specifici. La bărbați, nivelul crescut al FSH poate însemna că testiculele nu funcționează corect, iar un nivel scăzut că glanda pituitară sau hipotalamusul nu produc suficiente cantități de hormoni specifici.
Estradiolul înregistrează creșteri în cazurile de pubertate precoce, sarcină, tumori ovariene, suprarenale, testiculare, hipertiroidie, ciroză hepatică și consum de alcool, și scăderi în cele de anorexie nervoasă, avort, menopauză, insuficiență hipofizară și gonadală.
Progesteronul este cel care reglează ciclul menstrual, influențează libidoul dar și susține organismul să se pregătească pentru concepție și sarcină. Astfel, un nivel scăzut al acestui hormon se poate face vinovat de dificultățile în a obține și păstra o sarcină.
O valoare a prolactinei sub cea normală poate să indice o disfuncție pituitară care determină scăderea generală a hormonilor pituitari, fiind cauza infertilității.
TSH, T3 și FreeT4 sunt parametri care vizează activitatea glandei tiroide, glandă care afectează capacitatea femeilor de a rămâne însărcinate atunci când are o activitate sub limitele normale.
Testul de sânge AMH (hormonul anti-Mullerian)
Testul de sânge AMH (hormonul anti-Mullerian) este un marker semnifiactiv al rezervei ovariene, este cel care poate spune ce șanse are o femeie de a rămâne însărcinată. Teoretic, cu cât nivelul lui este mai ridicat, cu atât șansele sunt mai mari. Dar este important de știut și faptul că acest test se referă doar la număr, nu și la calitate. Foliculii pot fi numeroși, dar de o calitate slabă, afectând fertilitatea femeii. În cazul unui FIV, AMH este un factor important în dozarea medicamentelor pentru stimularea ovariană.
Ecografia transvaginală
Investigație necesară și utilă, ecografia transvaginală este o investigație de o calitate superioară ecografiei abdominale, oferind informații importante care pot duce la stabilirea unui diagnostic precis. Cu ajutorul acesteia sunt explorate organele de reproducere – uter, ovare, col uterin și vagin – și pot fi identificate chisturi ovariene, fibroame uterine sau afecțiuni ale endometrului.
Histerosalpingografia
Este o investigație esențială în infertilitate deoarece arată dacă uterul are aspect normal, dacă nu există malformații la nivelul acestuia, dar mai ales dacă trompele uterine sunt permeabile. Permeabilitatea trompelor uterine este capacitatea lor de a asigura transportarea unui ovul de la ovar până la uter. În cazul în care ovulul poate trece de la ovar la uter trompa uterină este permeabilă, iar dacă nu, trompa uterină este înfundată.
Histeroscopia
Histeroscopia este o metodă uzuală de diagnostic pentru cazurile de infertilitate feminină. Aceasta implică vizualizarea cavităţii uterine prin endoscopie. Dimensiunile, formele și texturile histologice ale cavității endometriale și ale canalului cervical pot fi observate și evaluate cu ajutorul tehnologiei medicale moderne, prilej cu care mai poate fi depistată, de asemenea, fie existenţa polipilor, a fibroamelor și a chisturilor, fie prezența adeziunilor pereţiilor uterini, eventuale anomalii anatomice ale uterului şi ale colului uterin. Imaginea histologică prelevată prin histeroscopie oferă, la rândul ei, informații cu privire la funcţionalitatea endometrului.
Cariotipul genetic
O altă investigație foarte importantă, ca parte pe care specialistul în infertilitate o poate recomanda este testarea cariotipului genetic. Testarea cariotipului unui cuplu poate să arate cauza problemei de fertilitate, atât la femeie cât și la bărbat. Un istoric medical în care sunt prezente pierderi de sarcină sau sarcini extrauterine ridică suspiciunea existenței unor defecte genetice, iar testarea le va pune în evidență. La bărbați, defectele genetice pot viza anomalii cromozomiale (de exemplu sindrom Klinefelter, microdeleții ale cromozomului Y sau mutații ale genei responsabile de fibroza chistică), iar la femei rearanjamentele cromozomiale sau premutațiile genei FMR1. “
Acestea sunt primele analize pe care ti le recomandă medicul specialist în infertilitate și vă invităm să citiți și aici și “Ce trebuie să știi despre prima vizită la medicul specialist în infertilitate”
Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate https://www.vythoulkas.ro/
